Catalog de articole
| Principala » Articole » Articolele mele |
Sardes
Orasul acesta apare, pentru prima data in istorie, in secolul al VII-lea i.d.Hr., drept capitala a regatului Lydiei. Cam pe vremea aceea, aici au fost, pentru prima data in istorie, inventate monezile si folosite ca bani. Astfel, lidienii si-au castigat cinstea de a fi adus o inventie mondiala si de durata. In ce priveste istoria regatului lidian si cucerirea Sardesului de catre Cirus cel Mare, vezi Vol. III, pp. 50.54. Dupa cucerirea orasului de catre Cyrus, Sardesul, mandra si bogata capitala a regatului, a devenit resedinta unui satrap persan, iar in palatul in care pe vremuri locuisera regii fabulos de bogati ai Lydiei, si-au asezat domiciliul satrapii persani. In jurul anului 500 i.d.Hr., Sardesul a avut de suferit prima sa tragedie majora, cand ionienii s-au revoltat impotriva conducerii persane si au dat foc partii de jos a orasului. Darius cel Mare s-a infuriat si a vrut sa razbune acest delict. El le-a poruncit slujitorilor sai sa-i aminteasca in fiecare dimineata de incendiul din Sardes. Razboaiele persane impotriva Greciei au fost rezultatul maniei regelui, iar Sardesul a fost locul de unde a pornit Artafernes, fratele lui Darius, in prima campanie persana impotriva Greciei, in anul 490 i.d.Hr. Sardes a mai fost si resedinta lui Cirus cel Tanar, care, ca satrap, a dus, in anul 401 i.d.Hr., vestita lupta de la Cunaxa, impotriva fratelui sau, Artaxerxes al II-lea, pe urma careia Xenophon si cei 10.000 de greci au castigat o faima nepieritoare. Dupa perioada persana cetatea a trecut deseori de la o putere la alta. Alexandru cel Mare a cucerit-o in anul 334 i.d.Hr., iar Antigonus, unul din generalii sai, a cucerit-o si el dupa 12 ani. Incepand cu anul 301 i.d.Hr., Sardesul s-a aflat, timp de peste o suta de ani, sub stapanirea seleucizilor. In timpul acestei perioade a fost acropola cucerita in acelasi fel cum fusese cucerita pe vremea lui Cirus. In anul 218 i.d.Hr., intr-un asediu condus de Antiohus cel Mare, un soldat cretan a escaladat zidul si a deschis cetatea pentru fortele care o asediau. In 190 i.d.Hr. cetatea a apartinut, timp de 60 de ani, regatului Pergam. Cand acest regat a fost luat in primire de catre romani, in anul 133 i.d.Hr., orasul Sardes i-a impartasit soarta, dupa ce deja pierduse mult din importanta in fata altor cetati, ca de pilda Efes si Smirna. In anul 17 d.Hr. Sardesul a fost foarte distrus de un cutremur, dar Tiberiu a ajutat la reconstruirea lui, scutindu-l de impozite timp de cinci ani si alocandu-i fonduri. Sardesul a trecut inca o data printr-o perioada de prosperitate, iar dupa dezlipirea provinciei romane Asia, in anul 295 d.Hr., el a devenit din nou capitala Lydiei. Insa in 1402, salbaticul mongol Timur (Tameraln), l-a nimicit atat de tare incat nu a ramas decat o gramada de ruine, iar de atunci aceasta cetate, care fusese candva una din cele trei metropole ale lumii, a ajuns un loc parasit. Cei care viziteaza astazi movila vechiului Sardes gasesc acolo vestigiile multor constructii antice. Fortele corozive ale naturii au taiat adanc in dealul acropolei si au dezvaluit diferite ruine antice. In multe locuri pot fi vazute ziduri sfaramate si alte constructii neidentificate. Singura constructie dezgropata prin sapaturi este marele templu al Cybelei, vechea zeita mama a Asiei Mici, care a fost identificata ca Artemis (Diana) si al carei cult era asemanator cu cel al Artemisei din Efes. Ca toate celelalte constructii antice, si acest templu a ajuns in ruine, fiind adanc acoperit de moloz in 1910, cand expeditia americana sub conducerea lui H. C. Butler a inceput dezgroparea lui. Numai varfurile a doua din multele sale coloane ieseau din pamant, tradand astfel exploratorilor locul unde s-a aflat vechiul templu. Dupa ce a fost indepartat un strat gros de 50 de picioare de moloz si pamant, intregul templu a fost dezvelit, si s-a vazut ca partile inferioare ale constructiei sunt bine pastrate. Multe din coloanele lui au ramas cam pana la jumatate din inaltimea originala. De aceea, putem sa ne formam o imagine corecta a planului orizontal si a detaliilor structurale ale acestui mare templu, care masura in lungime si in latime 330, respectiv 165 de picioare. Coloanele erau cam de aceeasi marime ca cele ale Artemisionului din Efes, iar doua dintre ele inca mai stau in picioare la inaltimea lor originala, de 66 picioare, avand capitelurile la locurile lor. Mare parte din celelalte sunt pastrate pana la o inaltime de aproximativ 30 de picioare. Construite din blocuri rotunde, cu diametrul de aproximativ 7 picioare, coloanele sunt asezate pe temelii care contin desene de valoare, sculptate de frunze, fiecare diferit de celalalt. Alaturi de acest templu sunt ruinele unei mici biserici din caramida, de asemenea dezgropata in timpul expeditiei americana. Aceasta mica biserica este unicul monument supravietuitor care marturiseste despre istoria crestina a Sardesului, care de-a lungul perioadei timpurii a erei crestine a fost resedinta unui episcop. Alte descoperiri interesante au fost facute in timpul celor cinci ani (1910-1914) cat s-au continuat sapaturile in vechea necropola. Au fost gasite multe obiecte de arta din perioada lidiana imperiala si din alte epoci, precum si inscriptii in greaca, latina si aramaica. Din fosta glorie a orasului nu a ramas nimic in afara de cateva ruine si cateva case mizerabile care alcatuiesc un mic sat turcesc ce poarta faimosul nume Sart - o trista amintire a cetatii in antichitate. Gloria cetatii deja trecuse atunci cand Ioan amintea bisericii crestine de acolo ca despre cetatea se spune ca traieste, cand de fapt este moarta (Apocalipsa 3,1). Cu cat mai adevarat este lucrul acesta astazi! Vestita cetate e acoperita acum de ogoare, din loc in loc aparand ruine. Acolo unde inainte cei mai bogati monarhi ai Asiei Mici petreceau si stapaneau, acum tarani turci saraci trag plugul, iar prin singurul edificiu monumental antic dezgropat, templul Cybelei, o capodopera a artei si a arhitecturii antice, caprele se plimba in voie. Locul inca mai poata vestitul nume, dar e mort, ca un oras din antichitate. | |
| Vizualizari: 207 | Raging: 0.0/0 |
| Total comentarii : 0 | |
