Lecţii din trecut

Volumul 14, nr. 2, februarie 2010

The Kress Collection, p.3

„‘Căci duhul lor va cădea în leşin înaintea Mea, zice Domnul, dacă aş trata pe poporul Meu după răutatea lor, nu ar putea să suporte neplăcerea şi mânia Mea. Am văzut căile rele ale fiecărui păcătos. Pe cel ce se pocăieşte şi săvârşeşte faptele neprihănirii îl voi schimba, îl voi vindeca şi îi voi da înapoi favoarea Mea’. Sunt îndrumată să spun că, în judecăţile Sale, Domnul Îşi va aduce aminte de milă. Pentru Numele Său, El nu va îngădui ca oamenii îndărătnici şi independenţi să îşi aducă la îndeplinire planurile lor nesfinte. El îi va pedepsi pentru răutatea faptelor lor. ‘Cei răi n-au pace’, le zice Dumnezeul meu celor nelegiuiţi. Cu privire la aceia care au fost amăgiţi şi duşi în rătăcire de oamenii neconsacraţi, Domnul spune: ‘Calea lor nu a fost în armonie cu voia Mea, totuşi pentru cei neprihăniţi ai Mei, pentru cauza adevărului, pentru aceia care şi-au păstrat temerea şi dragostea de Dumnezeu, Eu, cel care am creat rodul buzelor, voi pune cuvintele mele pe buzele celor ce nu vor fi duşi în rătăcire. Deşi unii pot fi înşelaţi şi orbiţi de ideile şi planurile oamenilor, Eu îi voi vindeca pe toţi cei care cinstesc Numele Meu. Toţi cei pocăiţi din Israel vor vedea mântuirea Mea. Eu, Domnul, domnesc şi voi umple de laudă şi mulţumire inima tuturor celor de aproape şi de departe şi chiar a tuturor celor pocăiţi din Israel, care au păzit calea Mea’. Când nelegiuirea abundă în mijlocul popoarelor, când lucrurile vor fi aşa cum s-au văzut în ultimii câţiva ani în Statele Unite, când banii Domnului sunt folosiţi fără reţineri de aceia care nu iau Cuvântul lui Dumnezeu drept călăuză a lor, când mulţimile sunt înălţate şi au loc sărbători mari, când toţi caută orice mijloc posibil pentru a-şi împlini propriile plăceri (iar noi vedem toate aceste lucruri întâmplându-se acum), putem să ştim că starea de lucruri este asemănătoare cu aceea care a fost în zilele lui Noe, când Domnul i-a făcut pe locuitorii pământului să bea apele potopului”. – The Kress Collection, p.3. [13]

Răspunsul cititorilor

Jeff,

‘Am avut recent un studiu în care Daniel 1-6 este considerat a fi istorie, iar Daniel 7-12 este considerat a fi profeţie. A fost acesta ultimul studiu despre solia de avertizare a lui Nebucadneţar? Ai putea să repeţi pentru mine acele gânduri? Avem un studiu biblic mâine şi am dorit să abordez subiectul acesta, daca îmi îngăduie conversaţia. (De exemplu, Daniel 1, încercarea cu privire la dietă, Daniel 2, încercarea cu privire la păzirea duminicii, Daniel 3…). – B.P.-AR.

B.P.,

Capitolele 1-6 ilustrează felul în care trebuie să trăiască poporul lui Dumnezeu la sfârşitul lumii, iar capitolele 7-12 ne spun ce are loc pe pământ la sfârşitul lumii.

Înainte de a intra în subiect, am obişnuit adesea să prezint întreita încercare pentru adventişti. Aceasta se bazează pe cele trei ispite ale lui Hristos, cele trei încercări din timpul lui Hristos şi cele trei încercări din timpul milleriţilor. Time Prophets este doar o prezentare în care eu identific prima dintre cele trei încercări. Este o parte a unui mesaj care conţine toate cele trei încercări.

Cele trei încercări sunt soliile celor trei îngeri, iar solia primului înger este o solie de reformă care convinge de păcat. Astfel, prima încercare este asociată întotdeauna cu un reformator, de exemplu, Moise, Ioan Botezătorul, Ilie, Miller, etc. Aşadar, în timpul sfârşitului, prima încercare este cu privire la Spiritul Profetic. Prima încercare, sau ispită pentru Hristos a fost cu privire la reforma sănătăţii, reprezentată prin ispita adresată poftei. Prin urmare, simbolul tuturor reformelor diferite reprezentate în Spiritul Profetic este mesajul cu privire la sănătate, iar Daniel 1 este un mesaj cu privire la sănătate şi reprezintă prima încercare pentru cei 144000.

A doua încercare este o încercare vizuală. Noe a fost prima încercare, deoarece el a adus o solie de reformă. A treia încercare din timpul lui Noe a avut loc atunci când uşa corăbiei s-a închis. A doua încercare din timpul lui Noe a fost atunci când animalele au intrat în corabie. A doua încercare este o încercare vizuală. Ellen White spune că Daniel 3 este legea duminicală cel puţin în unsprezece locuri diferite şi sunt sigur că sunt mai multe. Capitolul 3 se referă la legea duminicală şi este a treia încercare pentru adventism, când uşa se închide. Înainte ca uşa să se închidă, are loc o încercare vizuală. Nu este încercarea semnului fiarei, care este încercarea a treia.

A doua încercare are legătură cu formarea chipului fiarei. Chipul fiarei constă în unirea bisericii cu statul în Statele Unite, care culminează cu încercarea a treia, legea duminicală. Încercarea chipului fiarei [14] este o încercare vizuală. Poporului lui Dumnezeu i se cere să recunoască momentul în care biserica şi statul se unesc în Statele Unite, deoarece atunci când se ajunge la încheierea acestui proces, legea duminicală soseşte şi uşa se închide. Mă aflu la un computer public şi nu pot să copiez citatul, dar Ellen White spune următoarele. Ia câteva cuvinte şi caută-le singur. „Domnul mi-a arătat cu claritate că înainte de încheierea timpului de probă va fi format chipul fiarei, deoarece acesta urmează a fi marea încercare pentru poporul lui Dumnezeu, prin care va fi hotărât destinul lui veşnic…”.

Există o încercare care precede sigilarea celor din poporul lui Dumnezeu, iar ei sunt sigilaţi când este promulgată legea duminicală. Aceasta este încercarea pe care trebuie să o treacă atâta vreme cât timpul de probă încă mai continuă, iar timpul de probă se încheie odată cu legea duminicală. Este o încercare vizuală, deoarece va fi publicată atunci când va fi dezbătută în sălile Congresului. Acum ne aflăm în timpul picioarelor chipului din Daniel 2, care sunt alcătuite din fier şi lut, reprezentând biserica şi statul.

Prin urmare, capitolul unu este o solie de reformă a sănătăţii, reprezentând Spiritul Profetic în general şi este prima încercare pentru cei 144000. Aceasta încercare a fost confirmată în 9/11, deoarece pentru a înţelege 9/11 trebuie să foloseşti Spiritul Profetic. Întărirea acestei încercări este Apocalipsa 18,1.

După aceea, vine hotărârea divină care spune că adventismul a căzut la prima încercare, în versetul 2 din Apocalipsa 18. În versetul 3 din Apocalipsa 18, vedem a doua încercare, reprezentată de împăraţii pământului, care săvârşesc adulter cu desfrânata, biserica şi statul. Aceasta este cea de a doua încercare, încercarea chipului fiarei. Ea se află de asemenea în Daniel 2, reprezentată de fierul amestecat cu lut.

Versetul 4 din Apocalipsa 18 este legea duminicală din Statele Unite şi este, de asemenea, capitolul 3 din Daniel, a treia şi ultima încercare pentru adventism, când uşa lor se închide. Capitolul 4 din Daniel este solia primului înger, Evanghelia veşnică, aceea care produce două clase de închinători, ambele fiind reprezentate de Nebucadneţar. Aceasta este şi în Apocalipsa 14,6.

Versetul 7 identifică solia primului înger, ca fiind un mesaj din trei paşi care constă în temerea de Dumnezeu, faptul de a-I da slavă, căci a venit judecata. Aceşti trei paşi se află în istoria lui Nebucadneţar, care a primit o avertizare, apoi a învăţat să se teamă de Dumnezeu. Odată ce a învăţat să se teamă de Dumnezeu, I-a dat slavă, oferind astfel mesajul judecăţii pentru Belşaţar din capitolul următor. Capitolul 4 este o ilustrare a soliei primului înger.

Capitolul 5 este cu privire la milleriţi şi cei 144000. Istoria milleriţilor din solia primului înger a început odată cu încheierea celor 2520 pentru Nebucadneţar şi s-a sfârşit cu cei 2520 pentru Belşaţar, întocmai cum 1798 şi 1844 sunt date marcate de cei 2520 de ani. Belşaţar îi reprezintă pe protestanţii din istoria millerită, care au respins solia primului înger şi, în acelaşi timp reprezintă adventismul de la sfârşit, care respinge solia aflată la temelie, care pentru Belşaţar a fost mesajul lui Nebucadneţar.

Capitolul 6 este o ilustrare a persecuţiei cauzate de legea duminicală. – Jeff.

„Dacă viziunile lui Daniel ar fi fost înţelese, oamenii ar fi înţeles mai bine viziunile lui Ioan. Totuşi, la timpul potrivit, Dumnezeu a lucrat asupra slujitorului Său ales care, cu claritatea şi puterea Duhului Sfânt, a explicat profeţiile şi a arătat armonia viziunilor lui Daniel şi Ioan şi a altor părţi ale Bibliei şi a adus în inima oamenilor avertizările sfinte şi înspăimântătoare ale Cuvântului spre a-i pregăti pentru venirea Fiului Omului. O convingere adâncă şi solemnă a pus stăpânire pe mintea acelora care l-au ascultat, iar pastorii şi oamenii, cei păcătoşi şi necredincioşi s-au întors la Domnul şi au căutat să se pregătească spre a rezista la judecată. [16]

„Îngerii lui Dumnezeu l-au însoţit pe William Miller în misiunea lui. El a fost neclintit şi curajos, proclamând fără teamă solia care i-a fost încredinţată. O lume care zace în răutate şi o biserică lumească au fost suficiente pentru a pune în mişcare toate energiile lui şi pentru a-l determina să suporte de bunăvoie truda, lipsurile şi suferinţa. Deşi creştinii declaraţi şi lumea i s-au împotrivit şi deşi a fost lovit de Satana şi îngerii lui, el nu a încetat să predice Evanghelia veşnică pentru mulţimi de oameni, oriunde a fost invitat, făcând să se audă în apropiere şi în depărtare strigătul: ‘Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui”. – Early Writings, p.230.

Reguli de interpretare

de William Miller

Regula 14

Cea mai importantă dintre toate regulile este aceea că trebuie să ai credinţă. Trebuie să fie o credinţă care cere sacrificiu şi, dacă este pusă la încercare, va renunţa la obiectul cel mai drag de pe pământ, la lume şi la toate dorinţele ei, la prestigiu, ocupaţie, prieteni, cămin, confort şi onoruri lumeşti. Dacă oricare dintre acestea ar împiedica credinţa noastră în vreo parte a Cuvântului lui Dumnezeu, s-ar dovedi că credinţa noastră este zadarnică. De fapt, nici nu am putea să credem vreodată, atâta vreme cât unul dintre aceste motive zace ascuns în inima noastră. Noi trebuie să credem că Dumnezeu nu va renunţa niciodată la Cuvântul Său. Putem să avem încredere că Acela care ia în considerare vrăbiile şi numără firele de păr din capul nostru va veghea asupra traducerii Cuvântului Său şi va aşeza o barieră în jurul acestuia, împiedicându-i să se îndepărteze de adevăr pe aceia care au o credinţă sinceră în Dumnezeu şi care se încred necondiţionat în Cuvântul Său, chiar dacă ei nu înţeleg limba ebraică sau greacă.

Acestea sunt câteva dintre regulile cele mai importante despre care constat că îmi sunt garantate de Cuvântul lui Dumnezeu spre a le adopta şi urma în scopul de a avea un sistem şi o organizare în studiu. Dacă nu sunt amăgit într-o mare măsură, procedând astfel, am constatat că Biblia, ca întreg, este una dintre cărţile cele mai simple, clare şi uşor de înţeles, care a fost scrisă vreodată, conţinând în ea însăşi dovada originii divine şi fiind plină de toată cunoştinţa pe care inima noastră ar dori să o afle şi de care să se bucure. Am constatat că este o comoară pe care lumea nu poate să o cumpere. Ea oferă o pace deplină în credinţă şi o nădejde neclintită pentru viitor. Ea susţine sufletul în greutăţi şi ne învaţă să fim umili în prosperitate. Ea ne pregăteşte să-i iubim şi să le facem bine celorlalţi, înţelegând care este valoarea sufletului. Ea ne face îndrăzneţi şi curajoşi pentru adevăr şi ne întăreşte braţul spre a ne împotrivi ideilor false. Ea ne oferă o armă puternică pentru a doborî necredinţa şi ne descoperă antidotul pentru păcat. Ea ne învaţă cum va fi biruită moartea şi cum vor fi sfărâmate legăturile mormântului. Ea ne vorbeşte despre evenimente viitoare şi ne arată pregătirea necesară spre a le întâmpina. Ea ne dă ocazia de a conversa cu Împăratul împăraţilor şi ne descoperă codul cel mai bun de legi care au fost promulgate vreodată.

Aceasta este doar o imagine vagă a valorii ei, şi totuşi cât de multe suflete pieritoare o neglijează sau, la fel de rău, o tratează ca pe o taină ce nu poate fi cunoscută. Oh, iubitul meu cititor, fă din ea studiul tău cel mai de seamă. Încearcă şi vei vedea că este aşa cum am spus eu. Da, asemenea împărătesei din Seba, vei declara că nu ţi s-a spus nici pe jumătate.

Teologia predată în şcolile noastre este întemeiată întotdeauna pe vreun crez sectar. Poate că reuşeşti să iei o minte goală şi să întipăreşti în ea acest fel de teologie, dar se va ajunge întotdeauna la bigotism. O minte liberă nu va fi mulţumită niciodată cu părerile altora. Dacă aş fi profesor de religie pentru tineri, mai întâi aş căuta să aflu capacitatea minţii lor. Dacă ar avea minţi bune, i-aş face să studieze Biblia pentru ei înşişi, iar apoi i-aş trimite liberi să facă bine în lume. Dar dacă nu ar avea nici o capacitate intelectuală, le-aş imprima în minte ideile altora, aş scrie bigot pe fruntea lor şi i-aş trimite în lume ca sclavi!