Parteneriat între Stat și Biserică, în România

09 mar 2011 | Religie

Parlamentul României a adoptat legea prin care se face primul pas în transferul unor servicii sociale dinspre Stat către Biserică. Deși votată și de putere, și de opoziție, nu au lipsit acuzele că acțiunile Bisericii vor fi supuse politizării.

Legea Parteneriatului dintre stat și biserică în domeniul asistenței sociale a fost adoptată marți, 8 februarie, în Camera Deputaților. Conform legii, unitățile de cult vor putea oferi servicii sociale vârstnicilor, persoanelor fără adăpost, copiilor orfani sau cu probleme medicale sau familiale, seropozitivilor şi persoanelor provenind din familii sărace sau marcate de violență și alcool. Programul de finanțare care va asigura desfășurarea proiectelor prevede ca 80% din fonduri să fie oferite de stat, iar 20% să fie obținute de biserică prin donații și sponsorizări. Inițiatoarea proiectului, Raluca Turcan, a arătat și traseul unui astfel de proiect, văzut ca program național: unitățile de cult identifică nevoia din teritoriu, fac un proiect care este trimis apoi la Ministerul Muncii și apoi, în urma analizei, vor primi finanțarea între 20% şi 80% din costurile estimate.

După ce a trecut de Senat, cu o majoritate covârșitoare de voturi pentru, legea a fost adoptată ieri și de deputați, cu 254 voturi pentru, 7 împotrivă și 5 abțineri, atât puterea cât și opoziția votând majoritar în favoarea ei. Evenimentul Zilei atrage atenția că demersul este o dovadă a faptului că politicienii nu trec cu vederea „potențialul electoral al bisericii". Unii politicieni văd în acest demers o situație în care Statul își supune Biserica. „Biserica este practic pusă în subordinea puterii politice", a spus Ludovic Orban, unul dintre cei care au votat împotriva legii. Deputatul liberal explică: „Biserica este practic legată de guvern prin această lege, pentru că alocarea fondurilor se face prin decizii guvernamentale, unde în mod evident, se va interveni arbitrariu şi activitatea socială a Bisericii va fi condiţionată."

Pentru a contracara acuzațiile de politizare a acțiunilor bisericii, inițiatoarea democrat-liberală a proiectului de lege a arătat că „oriunde sunt oameni şi decizii umane poate să apară politizare. Însă prin principiile stabilite de lege şi criteriile de finanţare a acestor proiecte, şansele de politizare sunt reduse. Trebuie să mergem pe transparenţă totală şi pe solicitarea autorităţilor locale." Raluca Turcan explică faptul că în comisiile de aprobare a proiectelor vor fi 3 reprezentanți ai statului și 4 ai bisericii.

Se pune întrebarea și dacă proiectele bisericilor minoritare vor avea aceleași șanse de aprobare a finanțării. Proiectul de lege a avut de la bun început o direcție în care ortodoxia a pornit ca biserică favorizată. Acest fapt a fost observat chiar de guvern, care a retrimis în 2010 legea parlamentului. Guvernul atrăgea atenția că, prin termenul de „biserică", ar fi trebuit înțeles și cel de cult, dând exemplu cultul musulman, cultul mozaic sau organizația religioasă Martorii lui Iehova, niciuneia dintre acestea nefiindu-le specifică denumirea de „biserică". De asemenea, guvernul a amintit că sunt culte religioase care nu acceptă subvenții din partea statului. Alte observații au ținut de sintagmele folosite în proiectul de lege, guvernul propunând expresia „centre de servicii ale cultelor religioase" în locul sintagmei „așezăminte sociale bisericești", sau „personal clerical din comunitățile unde (...)", nu „preoții din parohiile unde (...)".